Anima

Pe Anima am cunoscut-o pe 23 noiembrie 2021, când nu avea un nume și risca să sfârșească într-un abator, pentru ca trupul ei slăbit de exploatare (sarcini și lactații anuale) cedase, iar ea nu se mai putea ridica in picioare.

Dar s-a dovedit că acest suflet blând și resemnat avea de fapt mulți, mulți îngeri păzitori, începând cu cel care i-a sfătuit pe oamenii Animei sa ii dea o șansă cu noi, cu medicii noștri de bază care au venit într-un suflet să o ajute și până la prietenii din familia Nima care au pus mână de la mână și au strâns în mai puțin de 24 de ore cei 1200 de lei pentru răscumpărarea vieții ei.

Pe scurt, tratamentul ei a fost un succes, viață i-a fost salvata, iar Anima a ajuns în sanctuar 3 zile mai târziu. 

Este o văcuță micuță, de vârsta a doua, foarte blândă, afectuoasă și recunoscătoare pentru noul ei colțișor de lume, plin de fân proaspăt și aromat, pe care îl lasă din guriță doar ca să ne mai dea câțiva pupici.

După o perioadă de carantină (obligatorie tuturor văcuțelor noi în sanctuar) Anima a fost introdusă treptat în gașca lui Carlos, a Veronicăi, a Benedictei și a Lenuței. Nu numai că acomodarea a fost un succes, dar și o minune s-a întâmplat: de cum a văzut-o, Carlos a chemat-o la el ca pe o mămică, iar toată umbra din ochișorii lui (ce persista de la pierderea mămicii lui, Surana) a dispărut, lăsând loc de liniște și pace.