Nitza

Nitza este o bunicuță-vacuță frumoasă, blândă și delicată, ce și-a primit acest nume atunci când a sosit în sanctuar, cu ocazia începutului unei vieți noi. Numele ei înseamnă boboc de floare și o caracterizează atât de bine. 

Ea a sosit în sanctuar într-o stare fragilă, pentru că piciorusele ei erau deja afectate de artrită, avea o afecțiune pulmonară cronică și în plus, lactație, prin care pierdea calciu și nutrienți importanți pentru ea, mai ales la această vârstă. Atât de greu mergea bunicuța, încât tot drumul, de nici 1 km, de la fosta casă și până în sanctuar, a fost parcurs în mai bine de două ore, cu pauze lungi și dese.

Nu e nevoie să fii mamă sau bunică ca să poți înțelege ce a trăit Nitza în cei 19 ani ai săi de dinainte de a veni în sanctuar. Cum e sa porți și să simți un copil crescând în tine, timp de 9 luni, în fiecare an, timp de 16 ani la rând. Acele clipe groaznice care te bântuie toată viața, când, după fiecare naștere, o experiență traumatizantă în sine și cel mai vulnerabil moment al vieții de adult, bebelușul nou-născut iți este luat de lângă tine, de lângă singura ființă care îl iubește pe lumea asta și de care are nevoie… 

Nitza nu a fost lăsată să își crească nici măcar unul dintre toți cei 16 copilași pe care i-a adus pe lume, iar dacă nu ați auzit niciodată plânsetele unei văcuțe ce este despărțită de puiul ei… vă spunem noi… sunt crunte. 

Nu știm cât timp mai are Nitza pe lume, însă știm un lucru cu certitudine: că îl vom transforma în cea mai frumoasă parte a vieții ei, una plină de iubire, respect, bunăstare și grijă absolută pentru sănătatea ei, iar Nitza știe asta!